Game-set-meci Halep-Williams

Imi place la nebunie Serena Williams, o urmaresc de pe vremea cand era la inceput, dar astazi Simona Halep a fost cu mult peste ea. S-au intalnit pentru a patra oara, de data aceasta la Turneul Campioanelor din Singapore. De fiecare data, numarul 1 WTA, adica Serena, a batut-o fara drept de apel.

Astazi, in schimb, Simona i-a dat clasa: 6-0 si 6-2, dupa un meci ce a durat putin peste o ora. Meciul de altfel, ar fi fost chiar spectaculos, daca nu s-ar fi remarcat prin "absenta" Serenei de pe teren.

Felicitari, Simona, bafta in continuare!

Garmin Vivofit

Acum o luna eram la gimnastica si stateam de vorba cu alte mame. Miki avea un gadget la gat foarte interesant, asa ca am rugat-o sa imi povesteasca despre el. Asa am aflat despre dispozitivele de fitness/sportive, ca atare a treia zi le primeam si eu pe ale noastre.

Am citit mult despre aceste bratari, despre cum te ajuta si cum te motiveaza, am citit review-uri internationale si am vazut comparatii intre diverse gadget-uri. Astfel am ajuns la Garmin Vivofit, care mi s-a parut cel mai performant, din mai multe puncte de vedere.

Lasilor care sunteti voi!

Reactiile cunoscutilor si necunoscutilor la anuntul meu privitor la mutarea din tara pot fi cu usurinta baza unei carti.

Nu am primit mesaje de genul celui din titlu... inca. :) Am citit saptamana trecuta un post ce a devenit viral pe facebook, iar comentariile acelea puteau, in schimb, sa fie incadrate intr-o singura fraza, cea din titlu. Blog-ul meu nu este viral, nici nu cred ca imi doresc asa ceva. Am cititori unici la nivel de 40-50 pe zi, cu varfuri si de 100, 200 sau chiar 300 pe zi. Asa ca pana acum am fost ferita de hateri, cum am aflat ca ii cheama.

In schimb, avand in vedere ca si eu plec din tara, nu ma pot abtine sa nu scriu despre subiectul "parasirea tarii de bastina".

Este oficial, ne mutam!

Si la fel de oficial este ca vindem casele. Daca aveti prieteni care sunt interesati sau vreti sa va mutati chiar voi, toate detaliile si fotografiile le puteti gasi aici: http://case-de-vanzare-ilfov.blogspot.ro/

Tragedia de la Giulesti

Acum 4 ani ne intorceam din concediu si dupa Timisoara am prins Europa FM. Atunci am auzit de tragedia de la Maternitatea Giulesti si am inceput sa plang.

Cu 2 ani inainte acolo am nascut-o pe Mariuca. Aveam bani de privat? Evident ca aveam! Si daca nu aveam, gaseam. Dar de ce nu am nascut la privat, atunci? Pentru ca medicul meu era la Giulesti? Nu neaparat. A contat si acest lucru, pentru ca la nastere naturala este crucial sa ai incredere in medicul tau. Dar am nascut la stat pentru ca pe oricine din sistem ati intreba, vi se va raspunde acelasi lucru. Cel mai bine pentru copil este sa nasti la stat. Daca, Doamne Fereste!, exista probleme cu bebelusul, tot la stat ajungi, deoarece clinicile private nu au capacitatea de a trata nou-nascuti. Si cam acelasi raspuns l-am primit si anul trecut pe vremea asta, cand l-am nascut pe Mihaita.

Atunci cand nu ai un "closure"

In primul rand, folosesc multe englezisme. Uneori pentru ca sunt intraductibile, alteori pentru ca mi se pare ca suna mai bine in engleza, alteori pentru ca sunt atat de obosita incat nu gasesc cuvantul sau expresia in romana. Iar de cele mai multe ori pentru ca asa am chef. :D

Asta in loc de introducere...

Astazi as vrea sa imi vorbesc si sa va vorbesc despre momentele din viata cand nu ai un closure. Adica nu exista o finalitate a unei situatii, adica nu exista un "ne despartim fiindca...".

Ce-am facut la manastire?

Dupa mesajul meu de pe facebook legat de viata la manastire, multi m-au intrebat ce caut acolo. Ei, am fost cu treaba, nu am decis brusc sa imbratisez dogma religioasa.

M-am dus sa predau atelierul Soapmill si sa ajut la punerea pe picioare a celui nou. Intr-o zona superba, deluroasa, aproape de raul Mures, situata intre Targu Mures si Cluj. A fost o saptamana de training intensiv, pentru a se pastra calitatea si retetele noastre, pentru a transmite mai departe emotia realizarii unui sapun 100% natural sau a unei creme bio.

Intamplarea a fost sa fiu cazata intr-o manastire aproape de satul unde va fi viitoarea casa Soapmill. Cam in doua saptamani acolo isi va deschide portile noul atelier, cu o gradina mirifica, o casa cu personalitatea locului, renovata in intregime si multa bucurie in sufletele celor care ii vor calca pragul zi de zi.

Ce-ai face daca ai afla ca...

... astazi este ultima zi din viata ta?

Ai plange, ai rade? Ai sta cu familia, ti-ai suna prietenii? Ti-ai injura dusmanii?

Dar ce ai face daca ai afla ca astazi este ultima zi a cuiva drag? Ce i-ai spune? Ce ai mai face in ziua respectiva? Te-ai trezi dimineata si ti-ai bea cafeaua linistit? Ti-ai fuma tigara fara sa ai vreun stres?

Si ce-ai face daca ziua ar incepe ok si s-ar sfarsi cum niciodata cu gandul nu ai gandit?

De sase luni ma tot gandesc de ce trebuie sa trecem prin tot felul de chestii dureroase... cum ar fi moartea cuiva drag. Nu vad sensul, nu vad logica si nu inteleg. Iar eu trebuie sa inteleg tot timpul.

Scrisesem anul trecut un post pe blog cu realizarile din 2013 si spuneam la sfarsit ca ma indoiesc ca 2014 va fi la fel de bun, dar ca il astept si ca voi trai fiecare zi la maxim.

Acest an a devenit cel mai nenorocit an incepand cu 14 martie, ora 17.22. Atunci s-a dus tatal meu. Unde, de ce, cum? Habar n-am si nici nu o sa am vreodata! Era un om sanatos, puternic, inalt, semet, mandru, amuzanto-cinic, avea carisma, era incapatanat, corect, doct, cel mai tare la istorie, inteligent, avea prestanta. Si deodata nu a mai fost. Infarct la 64 de ani, fara niciun semn, fara nicio pastila, fara nicio internare. Ambulanta a venit dupa 58 de minute, pentru ca asistentei i s-a spus ca este una nebuna la telefon care cere insistent o salvare. In timpul asta, fiecare facea cate ceva. Mama mea i-a facut respiratie gura la gura in tot acest interval, fratele meu masaj cardiac, sotul meu alerga dupa ambulanta, eu dadeam telefoane si organizam, asa cum fac de obicei.

ALS Ice Bucket Challenge

Astazi l-am sarbatorit pe Mihaita, alaturi de 23 prieteni, 5 copii plus 2 bebelusi. Va implini 1 an pe 2 septembrie, dar era singura zi in care ne puteam strange eu si cu Dani. :)

La masa, cu vreo ora inainte de tort, Dragos, fratele meu, mi-a spus ca am fost nominalizata de o prietena draga si o clienta veche de-a noastra, sa imi torn apa cu gheata in cap. Si am fost nominalizata "Silvia Chindea de la Soapmill".

Cu atatia prieteni in jur, intr-o zi super festiva, am zis ca nu ar fi rau sa mai radem inca o data. Si am acceptat provocarea lansata de Teo.

Care-i treaba cu dietele?

In adancul inimii fiecareia dintre noi, sa nu mai vorbim despre barbati, credem ca o femeie grasa nu este o femeie frumoasa. OK, nu vorbesc despre exemple cu probleme, nu aruncati cu rosii, nu toata lumea poate avea o greutate buna. Plus ca pot aparea diversi factori declansatori la o crestere in greutate, de obicei factori emotionali sau hormonali. Iarasi nu vorbesc despre sarcina, unde ti se zice ca idealul este de 14-15 kg, dar s-au vazut cazuri cu peste 40 kg. luate in cele 9 luni.

Mi-au cazut ochii astazi pe o dieta care spune, in mare, urmatoarele:

- nu aveti voie sa mancati: carnati, fainoase, zaharuri, chips-uri, costiță, vin
- trebuie sa mancati: salate, fructe, pește, ulei de masline (cu toate ca eu vi-l recomand pe cel din samburi de struguri, mai ales pentru salate), lactate, cereale

Este dificil sa gatesti sanatos, sa mananci sanatos, mai ales cand esti la job de dimineata pana seara. Dar puteti incerca! ;)