Da, dragii mei, suntem izolati acasa! Noroc ca avem apa, mancare, lumina, si e cald in casa!
Ne uitam pe Realitatea si e tragic in toata tara. S-au inchis scoli, gradinite, drumuri, ambele autostrazi... oameni sunt blocati pe drumuri. Este groaznic! Au dormit in masina, ambulantele erau pe marginea drumului...
Dani a iesit cu tupeu din curte, dupa ce a dat pentru a nu-stiu-cata-oara zapada din curte (70 metri pana la poarta) si cand s-a uitat in dreapta, pe drum, drumul nu mai era. Erau nameti inalti de 2 metri si ceva. Am vorbit la primarie, poate avem noroc si trec astazi si pe strada noastra.
Poate reusesc sa gasesc niste baterii prin casa, sa fac niste fotografii, sa vedeti si voi cum e la noi. In spatele casei zapada a depasit geamul, iar la ai mei, langa casa, a depasit 2 metri.
Asa, cand stai la caldura, miroase a pui la cuptor si te uiti afara, e chiar superb! Alb totul, curat, frumos, nu e frig, dar bate foarte tare vantul... Dar daca vrei sa iesi, te razgandesti instant.
Dochita a dormit la ai mei pe terasa, ca e mai adapost decat la noi, iar cusca e jumate' sub zapada. In padoc nici nu poti intra, ca e zapada mai sus de genunchi. Bine, oricum e o aventura completa sa ajungi la padoc, asa ca de intrat in el nici nu mai incape vorba!
E iarna, dragii mei! Voi, cei de 30-40 ani, va mai amintiti zapezile copilariei noastre? Cand totul era blocat si parintii nostri faceau tuneluri prin zapada? Eu imi aduc aminte de o iarna, nu stiu cati ani aveam, cand zapada avea 3 metri si noi saream de pe geamul scarii de la etajul 1 direct in zapada. Era superb sa il privim pe vecinul de la 1 cum facea mancare in bucatarie si tipa la noi sa coboram de acolo! El nestiind, saracul, ce e afara!! Si ca noi NU aveam cum sa coboram, ca nu mai exista "jos".
Have fun cu copiii vostri!
Urmărește-mă și pe Facebook!
Se afișează postările cu eticheta copilarie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta copilarie. Afișați toate postările
luni, 8 februarie 2010
joi, 5 noiembrie 2009
Mamei nu-i place sa faca lucrurile de doua ori
Iar eu, ca orice mama care se respecta, detest sa fac lucrurile de doua ori!
Pana astazi! :))
Mariuca si-a descoperit o noua pasiune, care mi-a adus amintiri din copilarie in prim-plan. S-a apucat sa scrie pe pereti cu creionul. Toate bune si frumoase. Pe noi ne-a busit rasul, Dani i-a zis ca n-are voie, noi fiind afara la cafea, ea a continuat. Cand eram eu mica... :)) desenam pe peretele de langa patul meu. Iar apoi, ca sa nu se vada operele de arta le acopeream cu postere cu Michael sau Guns. Sa arate frumos!
Am intrat in casa, m-am apucat sa sterg picturile a la Rembrandt si am intrat in birou sa verific mail-ul. Am auzit un strigat victorios din hol, m-am ridicat de la laptop si am vazut de ce se bucura Mariuca. Reusise sa umple la loc peretele alb si curat ca lacrima, ca doar avem lavabila! Ca atare, am zis sa ii iau obiectul muncii, dar am lasat peretele desenat. Uite de-aia!
Apoi s-a terminat programul masinii de spalat vase, m-am dus sa deschid usa si sa scot farfuriile, cand am descoperit ca pastila era in folie, pe fundul masinii. In mod normal, ca ceva sa se topeasca, trebuie scos din folia protectoare. Right?? Asa ca am mai pus o data masina de spalat la lucru. Sa-i dau de treaba, sa-si merite banii!
Am pus mana pe telefon sa ii impartasesc lui Dani "i-realizarile" mele de azi si uitandu-ma pe fereastra am observat perdeaua pe care am spalat-o acum vreo 5-6 zile. Era la uscat pe sarmele de la ai mei. Numai ca de atunci a si plouat de cateva ori, s-a depus praf pe ea, asa ca trebuie sa o mai spal o data.
Iar maine, ca sa continui cu seria dubla, voi face doua RMN-uri, ca e ieftin! Ca la sapunurile noastre, am primit un discount de cantitate. De la 9 milioane la 7, fara substanta de contrast, si de la 12 la 10 cu substanta de contrast, daca e cazul. Partea haioasa este ca trebuie sa imi dau jos toate accesoriile metalice, sa nu cumva sa raman lipita vreo doi ani de magnet. Bratarile ca bratarile, ca sunt multe, dar le pot scoate usor, in schimb trebuie sa dau jos si verigheta. Si aici e posibil sa avem o problema. A, si va dura intre o ora si 4 (patru!!!) ore. Si trebuie sa stau nemiscata intr-un spatiu stramt si rece, cu zgomot puternic, doar intr-un halat subtire. Ca-n filme!
Macar imi scot parleala si duminica plecam la munte! Noi trebuie sa achizitionam cosuri penttru cadouri, asa ca iesim toata gasca la plimbare.
Daca am timp sambata, va povestesc aventura de la RMN, daca nu, atunci pe luni! Cred ca va fi o experienta interesanta.
Pana astazi! :))
Mariuca si-a descoperit o noua pasiune, care mi-a adus amintiri din copilarie in prim-plan. S-a apucat sa scrie pe pereti cu creionul. Toate bune si frumoase. Pe noi ne-a busit rasul, Dani i-a zis ca n-are voie, noi fiind afara la cafea, ea a continuat. Cand eram eu mica... :)) desenam pe peretele de langa patul meu. Iar apoi, ca sa nu se vada operele de arta le acopeream cu postere cu Michael sau Guns. Sa arate frumos!
Am intrat in casa, m-am apucat sa sterg picturile a la Rembrandt si am intrat in birou sa verific mail-ul. Am auzit un strigat victorios din hol, m-am ridicat de la laptop si am vazut de ce se bucura Mariuca. Reusise sa umple la loc peretele alb si curat ca lacrima, ca doar avem lavabila! Ca atare, am zis sa ii iau obiectul muncii, dar am lasat peretele desenat. Uite de-aia!
Apoi s-a terminat programul masinii de spalat vase, m-am dus sa deschid usa si sa scot farfuriile, cand am descoperit ca pastila era in folie, pe fundul masinii. In mod normal, ca ceva sa se topeasca, trebuie scos din folia protectoare. Right?? Asa ca am mai pus o data masina de spalat la lucru. Sa-i dau de treaba, sa-si merite banii!
Am pus mana pe telefon sa ii impartasesc lui Dani "i-realizarile" mele de azi si uitandu-ma pe fereastra am observat perdeaua pe care am spalat-o acum vreo 5-6 zile. Era la uscat pe sarmele de la ai mei. Numai ca de atunci a si plouat de cateva ori, s-a depus praf pe ea, asa ca trebuie sa o mai spal o data.
Iar maine, ca sa continui cu seria dubla, voi face doua RMN-uri, ca e ieftin! Ca la sapunurile noastre, am primit un discount de cantitate. De la 9 milioane la 7, fara substanta de contrast, si de la 12 la 10 cu substanta de contrast, daca e cazul. Partea haioasa este ca trebuie sa imi dau jos toate accesoriile metalice, sa nu cumva sa raman lipita vreo doi ani de magnet. Bratarile ca bratarile, ca sunt multe, dar le pot scoate usor, in schimb trebuie sa dau jos si verigheta. Si aici e posibil sa avem o problema. A, si va dura intre o ora si 4 (patru!!!) ore. Si trebuie sa stau nemiscata intr-un spatiu stramt si rece, cu zgomot puternic, doar intr-un halat subtire. Ca-n filme!
Macar imi scot parleala si duminica plecam la munte! Noi trebuie sa achizitionam cosuri penttru cadouri, asa ca iesim toata gasca la plimbare.
Daca am timp sambata, va povestesc aventura de la RMN, daca nu, atunci pe luni! Cred ca va fi o experienta interesanta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)