La Dolce Vita (partea a doua)

Ce parfum este mai potrivit de cumparat din Roma decat "Dolce vita" de la Dior??

Da, la dolce vita in capitala Italiei, amore. Pentru ca asa o simti. Viata. Dulce, calma, frumoasa, plina de incarcatura emotionala.

Asta pana cand ajungi intr-o sambata oarecare, intr-un uikend de sarbatoare (cel cu 1 mai muncitoresc international), in Roma, si vrei sa vezi Vatican-ul. Atunci iti dai seama ca iti vine sa urli de frustrare cand vezi o coada de cativa kilometri, pe langa zidul Vatican-ului. Si cand realizezi ca nu ai nicio sansa sa intri in orele de vizitare. Ca atare, ce faci? Pai trimiti baietii sa caute un ghid, ca sa intram mai repede! Si platesti, de la 14 euro de persoana, o suma modica de 45 euro de persoana. Dar merita! Si i-am mai da inca o data, daca ar fi cazul! Intr-o ora de la "agatarea" de pe strada a tipei care vindea biletele agentiei, am intrat in Vatican. O mica paranteza aici: tipa de pe strada era Mariana din Bacau. :))

Cand am intrat, am aflat ca ei se pregatesc si de sarbatoarea Vatican-ului, ca implineste 80 ani de existenta. Erau in renovari, modificari si schimbari.

Oricum ar fi, ceea ce am vazut a intrecut asteptarile mele, ca doar eu nu il mai vazusem. Camere somptuoase, pline de picturi, sculpturi, tapiserii, culoare lungi incarcate de istorie, statui supra-dimensionate intr-o camera unde Michelangelo a imitat tavanul Pantheon-ului, numai ca este pictat si toate sunt iluzii optice (foto 4). Si apoi Capela Sixtina. Si gata. Ai tacut. Ai ramas mut. Nu iti poti imagina cum un singur om a avut o asemenea viziune, cum a putut sa picteze cu o asemenea acuratete fete de oameni si cum a putut sa transmita forta pe care o avea in minte si suflet. Chiar daca femeile sunt barbati cu cap de femeie si sani "atasati", pentru ca el nu a avut modele feminine, iar Isus e greu de recunoscut pentru ca are alt chip decat cel pe care il stim noi, te uiti la fiecare scena in parte si ii multumesti celui de sus ca esti acolo si poti aprecia geniul lui Michelangelo. Mai ales ca il si vezi, pentru ca intr-o carcasa umana tinuta in mana de Isus, si-a realizat auto-portretul.

Basilica di San Pietro este lunga - 186 metri, inalta - 119 metri, mare - peste 15.000 metri patrati si are cateva "chestii" gen Pieta a lui Michelangelo sau baldachinul lui Bernini (foto 7). Pieta a fost avariata de curand, in anii '70, iar acum este in spatele unui zid de sticla. Baldachinul este realizat in bronz si are o inaltime de 29 metri. Aproape cat un bloc de 10 etaje, adica. A fost a doua oara cand am ramas cu gura cascata. Numai Papa poate sa oficieze messa sub acel baldachin impresionant, privit de sute de oameni care stau pe scaunele din centru. Iar din balconul unde Papa iese si inchina crestinii se vede Piazza di San Pietro in toata splendoarea ei (foto 8).

Aceasta a fost ziua de sambata, 2 mai, terminata cu o alergare catre gara sa prindem trenul de 16.07, cu o plimbare in Anzio, vestitul port unde au debarcat 3.000 de americani si englezi in '44 (dintre care 2.366 de englezi sunt in cimitirul din localitate - pe care l-am vizitat seara) si cu un somn prelungit pentru fete (am dormit duminica pana la 11) si cu o trezire brusca la 5.30 pentru baieti (au plecat la peste).

Maine seara partea a treia... off-Roma, dar extrem de interesant. Va astept din nou!

Ah, era sa uit! Am si pozeeeeee!




















Citeste partea intai aici.

Sa vezi Roma si sa (nu) mori! (partea intai)

Dupa cum stiti, ne-am luat o meritata si asteptata vacanta, dupa agitatia maxima din ultimele doua luni cu proiectul Bride Parade. Rux si Valentin sunt "divini" pentru ideea de a pleca la Roma. Ieri a fost ziua lui Valentin de nastere, ca atare au zis sa dam o fuga pana aici, aproape, la Roma, sa-l sarbatorim. Iac-asa!

Buuuuun... pai sa incep atunci. In primul rand, titlul nu e la misto. Sa vezi Roma si sa mori (de placere, de incantare, de bucurie) si sa nu mori, ca s-o mai vezi o data! Ei, da! Am vazut si eu poze, filme, am citit despre una si alta, dar cand esti acolo, realizezi ce inseamna totul cu adevarat.

Am iesit din statia de metrou si - bang! - m-a lovit Colosseum-ul. Am ramas cu gura cascata. La propriu. Apoi am intrat in el si m-a impresionat profund. Rux citea din carte, eu si Valentin fotografiam/filmam, Dani era in vacanta. Cred ca a pus mana de doua ori pe aparat. O data l-a tinut pe al lui Valentin. :) In acest stadion intrau 30.000 oameni si puteau fi evacuati in 10 minute. Niciun alt stadion modern nu se ridica la nivelul Colosseum-ului, vechi de aproape 2.000 ani. (foto 1)

Apoi am mers pe bulevardul principal, spre Columna lui Traian. Care, intre noi fie vorba, e un gen de obelisc ca oricare altul. Adica e plin de obeliscuri peste tot, in toata Roma. Mai intri intr-o piata, mai dai de-un obelisc si de-o fantana.

Alaturi, in schimb, este un palat incredibil, construit la inceputul secolului 20, Vittorio Emmanuele. Un mare castel din marmura alba, cu multi cai si calareti supra-dimensionati. Foarte frumos! (foto 2)

Langa acesta, o piata proiectata de Michelangelo, gandita in asa fel incat sa nu ti se ingusteze orizontul, asa ca este trapezoidala. Baiat destept nenea Michelangelo! Si cu o gramada de calitati.

Apoi am coborat spre Pantheon, o constructie monumentala, cu o cupola imensa, prin care trecea soarele. Cu un diametru de 43,5 metri - echivalentul distantei dintre sandalele si torta Statuii Libertatii - domul Pantheon-ului a ramas pana in secolul 15 cea mai mare constructie de acest tip din lume. Construcţia este o emisfera perfecta, avand inaltimea si diametrul egale intre ele. (foto 3)

Ne-am continuat drumul catre Piazza di Spagna, o piata frumusica cu o fantana arteziana, multe scari si niste azalee incredibile, fucsia la culoare. (foto 4)

Am ajuns in locul pe care doream sa il vad neaparat - Fontana di Trevi. Ei, da, dragii mei, trebuie sa fiti acolo ca sa intelegeti ce am simtit eu! In primul rand, habar nu aveam ca aceasta fantana este, de fapt, latimea unei cladiri. Adica ea, fantana, este intr-o cladire. Si tot ea, fantana, este absolut INCREDIBILA. Mare, frumoasa, plina de elemente vizuale puternice, care exprima forta si putere. (foto 5)

Mi-a mai placut si o alta piata, Piazza Navona, cu trei fantani arteziene, dintre care doar una mergea. Langa ea am si mancat. Scump, doamna, scump, dar am mancat cu Rux o inghetata cu frisca si fructe de si acum salivez la ea. Aia n-a mai contat cat a costat, hehe!

Ultimul popas a fost Piazza di Populo, o piata populara, unde se tin multe concerte, dar total neinteresanta pentru mine. Pentru baieti, in schimb, a fost o fericire maxima.


Asta a fost ziua de vineri: 2 ore de somn joi spre vineri, plecat la ora 4 a.m. de acasa, la 6.30 cu avionul si apoi la 18.07 cu trenul catre Campo di Carne, unde sta mama lui Valentin. La 45 km. de Roma.

Obositor, asta e sigur! Dar cu o incarcatura psihica imensa si cu o bucurie in suflet ce nu se poate descrie.

Maine, stay tuned, vine si partea a doua!
A, vreti si fotografii??? Uooookei, va pun cateva!









Citeste si partea a doua, aici.

Vedi Napoli, e poi mori!

Ce Napoli, nenica?? ROMAAAA! Da, Roma, un oras (pe langa alte cateva) pe care chiar vreau sa il vizitez! Si il vom vizita! Iac-asa! Vineri! Roma! Cum care vineri? Vineri, 1 mai, anul curent, adica peste 4 zile. Mai precis, peste 4 zile si 11 ore vom fi in Roma. Orasul sublim, orasul cu o arhitectura impresionanta, cu o istorie magnifica, ce a avut norocul sa fie onorat de prezenta lui Michelangelo Buonarroti si a lui Leonardo da Vinci.

Cum Bride Parade a fost lansat si lucrurile se misca extraordinar in aceasta directie, vom merge la Roma, sa luam o pauza. Am avut doua luni foarte aglomerate si obositoare si aveam nevoie de acest mini-concediu. Pentru ca dupa aceea ne vom intoarce cu forte proaspete catre proiectul nostru. :D

Dani va avea filmare miercuri la Antena 2, va fi invitat in studio si va vorbi despre Bride Parade, vor fi difuzate fotografiile realizate de catre el, filmele din ziua shooting-ului de la mare si va deschide sezonul de pr-uri.

Pana atunci, banner-ele Bride Parade pot fi vizionate pe 12 site-uri din portofoliul Intact. Daca va intereseaza, va ofer si lista.

Iar revista Ioana va publica un prim material, amplu, si o reclama.

Se misca lucrurile si noi o simtim!

Fii mireasa pentru inca o zi!

PS: v-am zis ca plecam la Roma?