Urmărește-mă și pe Facebook!

vineri, 23 ianuarie 2009

Ora 16.30

Pe la 4 si un sfert, am simtit ca durerile sunt din ce in ce mai mari si anestezistul nu mai venea. Zic cu o voce scazuta ca eu am cerut epidurala si nu ma baga nimeni in seama. Ii spun unui doctor mai in varsta sa imi aduca anestezistul si el imi spune ca nu e treaba lui. Atunci, enervata, si de frica sa nu pierd dilatatia, ridic vocea (ca doar ma tine ca pe o soprana!!) si strig “patu’ doooi, am cerut si eu epidurala, va rog!!!”.

Pe la 4 jumatate, apare o doamna doctor anstezist, tanara si draguta, care incepe sa imi explice ce o sa-mi faca, unde, cum, cand. Se uita la ceas si imi spune ca in maxim 45 minute voi naste. Ma bufneste rasul si imi spun in sine ca ele sunt antrenate sa te incurajeze, ca sa nu te lase psihicul la greu.

Niciun comentariu: