Urmărește-mă și pe Facebook!

vineri, 5 martie 2010

Primul meu martisor...

... in calitate de mamica!

Am primit luni, pe 1 martie, un martisor de la Mariuca. Este absolut superb si il voi pastra ca amintire toata viata. Este o floricica frumoasa, petalele sunt lipite chiar de Mariuca si ansamblul are si doi sori, sa zicem. Sau doua petale in vant, dupa caz.

Ma minunez pe zi ce trece de toate progresele ei, ma minunez pe zi ce trece de cat de repede a crescut si cat de mare este si ma minunez in fiecare zi ca este la gradinita, vorbeste, danseaza (mai nou toata ziua!!), iar pana mai ieri era un bebelus mic si haios.

Acum cateva zile, cand a fost cald si frumos afara, mami a scos-o la nisip, in curte, pe dupa-amiaza. Cand am sunat-o, mi-a zis ca Mariuca se joaca cu o farfurie la nisip si ea taie sapunul. Seara, am intrebat-o pe Mariuca ce a facut la gradinita si apoi ce a facut cu buni. Mi-a zis "am fost la nisip, jucat farfuia" si cand am intrebat-o "da' buni ce facea?", mi-a raspuns "buni taia sapunul". Sa nu avem dubii, da?

Iar aseara am intrebat-o ce a facut la gradinita si mi-a zis ca doamna Corina i-a dat bomboane. De dimineata, in timp ce o imbracam, mi-a spus "tati te duce la copii si buni te ia". Ma cita pe mine...

Am dus-o la gradinita la fix 2 ani si o luna si suntem extrem de fericiti! Si Mariuca e si mai si!

2 comentarii:

Ami spunea...

:):)La mai multe!!

Ceska777 spunea...

Desi se spune ca varsta de doi ani e dificila eu cred ca nu e valabil cu referire la introducerea in colectivitate. Am cazul nostru si al vostru ca fiind foarte fericite.
Eu n-am primit martisor!:-(