"Aaaa, Laura Stoica? Hmm, ce faza, nu mai stiam nimic de ea!"
"Madalina Manole? Tipa cu parul de foc, parca, nu?"
"Malina Olinescu... aaaa, parca am vazut-o la Mamaia. Sau la emisiunea aia de pe TVR, de acum o mie de ani."
Si acum toata lumea scrie, diseaca, comenteaza, pune melodii, vorbeste, intreaba. Foarte bine!
Altii vin si spun "trebuia sa scrieti despre ei cand erau in viata, nu cand mor".
Asa ca vin si eu si spun: nu este nimic nou. Celebritatea nu dureaza o viata decat daca te cheama Al Pacino, dar si el a devenit celebru de-abia pe la 32 de ani, de cand cu "Nasul".
Daca va enumar acum cantareti, actori, actrite, prezentatori si multi altii... de care nu ati mai auzit de cand erati copii, o sa ziceti ca i-am scos de la naftalina. Si asa as face, da' mi-e lene sa caut pe Google sau sa imi stimulez memoria dupa nume de mult apuse.
Asa, nu s-a mai vorbit despre Malina Olinescu. Nici despre Madalina Manole. Nici despre Laura Stoica. Nimic notabil inainte sa moara sau sa se sinucida. Si ce-i cu asta? Suntem noi rai, perversi, nesimtiti sau mai-stiu-eu-cum pentru ca ne aducem aminte de ele in ziua mortii? Eu consider ca am evoluat, ca am depasit mai multe stadii si ca ele nu isi mai gaseau locul in peisajul modern, daca vreti.
Nu ma simt prost ca nu stiam ce mai face Malina Olinescu sau Madalina Manole. Ceva faceau ele, ca doar nu mureau de foame. Munceau, traiau, la fel ca noi. A, nu mai traiau in lumina reflectoarelor, dar asta nu inseamna ca jurnalistii sunt rai ca nu le-au readus in fata noastra.
A, mi-am adus aminte! Sinead O'Connor. Am vazut niste poze acum vreo cateva luni, cu ea, in Londra, parca. Atunci m-am gandit "de fapt, tipa asta a mai avut si alte melodii?".
Normal ca imi pare rau pentru familiile Madalinei si Malinei... dar ar fi trebuit sa le trimita la psiholog cu ani in urma. Atunci cand justificarea este "oricum a spus ca se va sinucide, uite ca a facut-o si pe-asta!", am senzatia ca toti au nevoie de un psiholog. Nu este de gluma cand cineva ameninta ca se sinucide, nu ai cum sa il ajuti tu de acasa, nu poti merge pe ideea ca prietenii sunt cei mai buni psihologi.
Asa cum lucrurile au evoluat, asa cum acum avem masini, zgarie-nori, tablete grafice si internet, asa in 2011 avem psihologi si psihiatri, oameni calificati sa evalueze si sa ajute o persoana aflata la limita dintre nebunie si normalitate. Iar la limita nu ajungi dintr-un foc, sunt semne, patologii si este imposibil ca nimeni din jurul tau sa nu observe.
Imi pare rau pentru cei care aleg sinuciderea, dar nu ii inteleg si nu ii aprob. Imi pare rau pentru cei care raman in urma lor, prieteni si familie, dar nu ii inteleg si nu ii aprob.
Asa ca nu voi da link-uri cu melodii de-ale Malinei Olinescu, nu voi scoate de la naftalina nu-stiu-ce interviu de-al ei, dar voi spune "Dumnezeu sa o ierte!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu