Am primit mail-ul de mai jos de la Dana si i-am promis ca voi scrie pe blog... cu o mica intarziere, o fac astazi. Dupa cum stiti, Mariuca se bucura in fiecare zi de aceste minunate Casute Kalman, in curtea gradinitei. Iar luna aceasta, puteti cunoaste si voi creatiile mesterilor tamplari Kalman, astfel:
"In luna septembrie, in orice zi din cursul saptamanii, intre orele 11:00 si 18:00, casutele de poveste va asteapta in curtea Gradinitei Alexandra Kids de pe str. Petre Ispirescu nr. 69."
Acolo veti descoperi doua casute special lucrate pentru copii, Casuta Heidi si Casuta mini-Clara!
Mesterii Kalman construiesc casutele cu multa dragoste si migala, special pentru copii. Dar nu numai casute pe pamant! Ei pot realiza casute in copac, poduri de joaca sau foisoare de gradina.
Cel mai important aspect al Casutelor Kalman este acesta: sunt naturale si ecologice, sunt construite integral din lemn de brad si vopsite numai cu vopsele ecologice, pe baza de apa, alese cu atentie pentru sanatatea micutilor. Dana a spus foarte frumos "construim nu doar casute mici pentru copii, ci avem grija de sanatatea micutilor, oferindu-le casute lucrate cu atentie speciala pentru joaca lor in siguranta.
Casutele noastre sunt produse exclusive, realizate la comanda, cu timp de lucru mare. Sunt lucrate in totalitate manual, cu migala si atentie de catre mesteri artizani din Harghita, iar finisajele sunt executate prin slefuirea fina a lemnului, cu grija deosebita pentru atingerea celor mici."
Dana a mai precizat ca intalnirea la Gradinita Alexandra Kids se programeaza telefonic (0722.915.192) sau pe mail dana.olteanu[at]casutekalman.ro.
Si daca tot sunteti acolo, luati in considerare sa va inscrieti copilul la Gradinita Alexandra Kids. Merita cu varf si indesat! :)
Urmărește-mă și pe Facebook!
Se afișează postările cu eticheta gradinita privata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gradinita privata. Afișați toate postările
marți, 25 septembrie 2012
vineri, 26 februarie 2010
Mariuca si gradinita
Sa nu va imaginati ca voi descrie fiecare zi a Mariucai la gradinita... Dar acum se termina prima saptamana de gradinita, 4 zile de foc pentru noi.
Sa incep cu sfarsitul... Dani e pe drum acum sa o ia de la gradinita. Apoi vin pe jos pana acasa, aproximativ 20-25 minute de mers pe jos in ritmul Mariucai. Ea este super fericita si este atenta la tot ce misca. "Uite micobuzul, ne opim sa teaca!" Masina vede, masina osie, masina alba si tot asa. Catelul mao, catelul negu. Casa vede, casa osie... Ciorici, avioane. Toate cele!
Cand ajung acasa, Mariuca mananca si cade lata la somn.
Azi-noapte am schimbat-o, ca era cazul, ea dormea in timp ce o agitam eu pe acolo. Cand in stanga, cand in dreapta. La un moment dat, a semi-deschis ochii si a zis "megem la copii?". M-a busit rasul, pentru ca era vreo 2 noaptea, dar cred ca visa acest lucru.
Cand o intreb seara unde mergem maine, ea zice razand si fericita "la copii".
Mariuca este fan Mowgli, Baloo si Bagheera. Intamplator, in a doua zi de gradinita, au avut ca tema sa se uite la o bucata din "Cartea Junglei" pe laptop si apoi sa deseneze pe contur animalele prezente acolo. Mariuca i-a socat pe toti cand a inceput sa povesteasca ce urmeaza, sa numere in engleza, sa rada la glume. Iar la sfarsit a fost foarte tare!!! A intrebat-o senina pe Sabina "unde e Mowgli doi??"
Desenul Mariucai a fost expus la "gazeta de perete" sau cum s-o mai numi acum. Iar saptamana viitoare participa la un eveniment, nu mi-e clar ce fel de eveniment, dar va primi o diploma si ea, pentru motivare si pentru participare.
Concluzia? Ii place foarte mult la gradinita! S-a acomodat, ieri si azi a marait, retineti - nu urlat!, "tati, aici, tati, tati", pentru ca a dus-o Dani, dar atat. Este cea mai tare decizie pe care o puteam lua pentru Mariuca!!!!
Dragii mei, despartirea este grea. Despartirea de imediat dupa nastere, cand astepti infrigurata la usa salonului de nou-nascuti. Prima iesire fara copil undeva, pentru cateva ore. Prima excursie care include o noapte nedormita acasa, gen o nunta. Primul lung drum, de cateva zile, fara copil. Prima zi de job. Prima zi de gradinita. Plecarea de acasa in alt oras sau in alta tara. Tot timpul, noi, ca mame, vom suferi. Fie ca al nostru copil are 1-2 sau 20-30 ani. Tot timpul! Este in firea lucrurilor. Asa cum este in firea lucrurilor ca mamele sa fie grijulii cu puii pe care i-au purtat in pantece. Asa cum, va povesteam acum ceva vreme, este absolut normal ca mamele sa isi aduca aminte fiecare secunda de la nastere si sa retraiasca clipele acelea si peste multi ani.
Dar trebuie, chiar trebuie!, sa faceti ce este mai bine pentru copiii vostri! Si noi am fost la cresa, la gradinita si eu zic ca nu am patit nimic. Si nici mamele noastre nu au patit nimic. Daaaaa, e greu, nu vrei, dar nu ai ce face! Cand va spunea medicul ca trebuie sa ii curatati urechile, iar copilul urla, voi ce faceati, va opreati?? Nu cred. Cand medicul va spunea ca trebuie sa ii stergeti cerul gurii cu un tifon, voi refuzati? Nici pe asta nu o cred. Daca faceti tot timpul ce este mai bine pentru copilul vostru, atunci trebuie sa il dati la gradinita!
Sa incep cu sfarsitul... Dani e pe drum acum sa o ia de la gradinita. Apoi vin pe jos pana acasa, aproximativ 20-25 minute de mers pe jos in ritmul Mariucai. Ea este super fericita si este atenta la tot ce misca. "Uite micobuzul, ne opim sa teaca!" Masina vede, masina osie, masina alba si tot asa. Catelul mao, catelul negu. Casa vede, casa osie... Ciorici, avioane. Toate cele!
Cand ajung acasa, Mariuca mananca si cade lata la somn.
Azi-noapte am schimbat-o, ca era cazul, ea dormea in timp ce o agitam eu pe acolo. Cand in stanga, cand in dreapta. La un moment dat, a semi-deschis ochii si a zis "megem la copii?". M-a busit rasul, pentru ca era vreo 2 noaptea, dar cred ca visa acest lucru.
Cand o intreb seara unde mergem maine, ea zice razand si fericita "la copii".
Mariuca este fan Mowgli, Baloo si Bagheera. Intamplator, in a doua zi de gradinita, au avut ca tema sa se uite la o bucata din "Cartea Junglei" pe laptop si apoi sa deseneze pe contur animalele prezente acolo. Mariuca i-a socat pe toti cand a inceput sa povesteasca ce urmeaza, sa numere in engleza, sa rada la glume. Iar la sfarsit a fost foarte tare!!! A intrebat-o senina pe Sabina "unde e Mowgli doi??"
Desenul Mariucai a fost expus la "gazeta de perete" sau cum s-o mai numi acum. Iar saptamana viitoare participa la un eveniment, nu mi-e clar ce fel de eveniment, dar va primi o diploma si ea, pentru motivare si pentru participare.
Concluzia? Ii place foarte mult la gradinita! S-a acomodat, ieri si azi a marait, retineti - nu urlat!, "tati, aici, tati, tati", pentru ca a dus-o Dani, dar atat. Este cea mai tare decizie pe care o puteam lua pentru Mariuca!!!!
Dragii mei, despartirea este grea. Despartirea de imediat dupa nastere, cand astepti infrigurata la usa salonului de nou-nascuti. Prima iesire fara copil undeva, pentru cateva ore. Prima excursie care include o noapte nedormita acasa, gen o nunta. Primul lung drum, de cateva zile, fara copil. Prima zi de job. Prima zi de gradinita. Plecarea de acasa in alt oras sau in alta tara. Tot timpul, noi, ca mame, vom suferi. Fie ca al nostru copil are 1-2 sau 20-30 ani. Tot timpul! Este in firea lucrurilor. Asa cum este in firea lucrurilor ca mamele sa fie grijulii cu puii pe care i-au purtat in pantece. Asa cum, va povesteam acum ceva vreme, este absolut normal ca mamele sa isi aduca aminte fiecare secunda de la nastere si sa retraiasca clipele acelea si peste multi ani.
Dar trebuie, chiar trebuie!, sa faceti ce este mai bine pentru copiii vostri! Si noi am fost la cresa, la gradinita si eu zic ca nu am patit nimic. Si nici mamele noastre nu au patit nimic. Daaaaa, e greu, nu vrei, dar nu ai ce face! Cand va spunea medicul ca trebuie sa ii curatati urechile, iar copilul urla, voi ce faceati, va opreati?? Nu cred. Cand medicul va spunea ca trebuie sa ii stergeti cerul gurii cu un tifon, voi refuzati? Nici pe asta nu o cred. Daca faceti tot timpul ce este mai bine pentru copilul vostru, atunci trebuie sa il dati la gradinita!
joi, 25 februarie 2010
Proiect de lege mult dezbatut
Dupa ce am luat act cand s-a discutat despre indemnizatia mamelor, acum trebuie sa iau act - din nou!
Se discuta despre acordarea alocatiei pentru copii diferentiat, in functie de veniturile parintilor. Adica vorbim despre alocatia pentru copii, un drept constitutional, care Constitutie e inca in vigoare. Alocatie pentru copii care trebuie acordata fara discriminare tuturor copiilor, fara a se tine cont de parinti, religie, sex, orientare politica sau preferinte culinare.
Nu sunt de acord nici cu comentariile virulente de genul "incurajam rromii sa procreeze" sau "ce educatie pot oferi saracii?", pentru ca sunt aberante. Nu uitati, dragii mei, cei mai multi dintre noi, astia educatii, cu scoala, facultate sau doctorate, provenim din parinti nu tocmai avuti, dar totusi am invatat de la ei ca cea mai importanta este educatia, cartea si numai asa putem ajunge undeva, candva.
Nu trebuie sa mergem la extreme si sa spunem ca proiectul nu este corect pentru ca ne umplem, citez blog-uri-vedete "de puradei", ci nu este corect pentru ca se incalca un drept fundamental. Acela al egalitatii tuturor copiilor in fata legii. Vreti sa ii ajutam pe cei care nu castiga mult? OK! Atunci puteti sa mariti alocatia pentru ei, de la 40 lei (mizeri) la 100-150 lei pe luna. Sau nu stiu, gasiti voi alte solutii... Dar sa scazi alocatia pe motiv ca pentru parintii avuti (adica aia care castiga peste 1.000 lei pe luna), 40 lei nu inseamna nimic, este pur si simplu o tampenie!!!!!!!!! Nu are legatura daca ii pot lua ceva cu 40 lei sau nu (un calcul sumar - 2 pachete de servetele si 8 sticle de 1,5 l de lapte), ci are legatura cu faptul ca al nostru copil este egal cu al altora copil.
Mariuca este la gradinita de stat. Da, ne-am permite sa ii platim si gradinita particulara. Asta ce inseamna? Ca Mariuca nu primeste corn la gradinita, pentru ca mama ei i-a facut sandwich cu muschi file???? Sau ca eu nu platesc teatrul de papusi tot 6 lei???
Acum, ca o mica paranteza, dar in ton cu subiectul... alaltaieri, in microbuz. Scena: se aseaza langa mine o persoana de etnie rroma. Chiar! Voi cand vorbiti intre voi, vorbiti asa??? "O persoana de etnie rroma"?? In fine! Si vorbea cu nepotul ei, care era in spatele meu. Il intreba ce a facut la scoala. Apoi, vazand ca ma uitam la ea, imi spune ca ea stie cat de importanta este scoala, ca si ei i-a placut, mai ales matematica. Si apoi incepe sa imi povesteasca despre teorema lui pitagora, linii frante, linii drepte, logaritmi si ecuatii de gradul doi la clasa a cincea. Ma credeti ca ma uitam ca mata-n calendar, ca sa nu zic ca vitica la poarta noua???? Sunt oarecum socata si in aceste momente, in conditiile in care doamna probabil vindea zambile in piata, ca era cu o cutie de zambile in brate.
Morala: daca tot ne laudam ca suntem inteligenti, sa gasim alte argumente pertinente pentru a contracara acest proiect de lege. Cel mai bun fiind, in opinia mea, cel legat de constitutie.
Se discuta despre acordarea alocatiei pentru copii diferentiat, in functie de veniturile parintilor. Adica vorbim despre alocatia pentru copii, un drept constitutional, care Constitutie e inca in vigoare. Alocatie pentru copii care trebuie acordata fara discriminare tuturor copiilor, fara a se tine cont de parinti, religie, sex, orientare politica sau preferinte culinare.
Nu sunt de acord nici cu comentariile virulente de genul "incurajam rromii sa procreeze" sau "ce educatie pot oferi saracii?", pentru ca sunt aberante. Nu uitati, dragii mei, cei mai multi dintre noi, astia educatii, cu scoala, facultate sau doctorate, provenim din parinti nu tocmai avuti, dar totusi am invatat de la ei ca cea mai importanta este educatia, cartea si numai asa putem ajunge undeva, candva.
Nu trebuie sa mergem la extreme si sa spunem ca proiectul nu este corect pentru ca ne umplem, citez blog-uri-vedete "de puradei", ci nu este corect pentru ca se incalca un drept fundamental. Acela al egalitatii tuturor copiilor in fata legii. Vreti sa ii ajutam pe cei care nu castiga mult? OK! Atunci puteti sa mariti alocatia pentru ei, de la 40 lei (mizeri) la 100-150 lei pe luna. Sau nu stiu, gasiti voi alte solutii... Dar sa scazi alocatia pe motiv ca pentru parintii avuti (adica aia care castiga peste 1.000 lei pe luna), 40 lei nu inseamna nimic, este pur si simplu o tampenie!!!!!!!!! Nu are legatura daca ii pot lua ceva cu 40 lei sau nu (un calcul sumar - 2 pachete de servetele si 8 sticle de 1,5 l de lapte), ci are legatura cu faptul ca al nostru copil este egal cu al altora copil.
Mariuca este la gradinita de stat. Da, ne-am permite sa ii platim si gradinita particulara. Asta ce inseamna? Ca Mariuca nu primeste corn la gradinita, pentru ca mama ei i-a facut sandwich cu muschi file???? Sau ca eu nu platesc teatrul de papusi tot 6 lei???
Acum, ca o mica paranteza, dar in ton cu subiectul... alaltaieri, in microbuz. Scena: se aseaza langa mine o persoana de etnie rroma. Chiar! Voi cand vorbiti intre voi, vorbiti asa??? "O persoana de etnie rroma"?? In fine! Si vorbea cu nepotul ei, care era in spatele meu. Il intreba ce a facut la scoala. Apoi, vazand ca ma uitam la ea, imi spune ca ea stie cat de importanta este scoala, ca si ei i-a placut, mai ales matematica. Si apoi incepe sa imi povesteasca despre teorema lui pitagora, linii frante, linii drepte, logaritmi si ecuatii de gradul doi la clasa a cincea. Ma credeti ca ma uitam ca mata-n calendar, ca sa nu zic ca vitica la poarta noua???? Sunt oarecum socata si in aceste momente, in conditiile in care doamna probabil vindea zambile in piata, ca era cu o cutie de zambile in brate.
Morala: daca tot ne laudam ca suntem inteligenti, sa gasim alte argumente pertinente pentru a contracara acest proiect de lege. Cel mai bun fiind, in opinia mea, cel legat de constitutie.
luni, 22 februarie 2010
Gradinita se apropie cu pasi repezi
Mult mai repede decat imi doresc, dar conform cu planurile noastre. Se pare ca Mariuca va incepe gradinita pe 1 Martie, de azi intr-o saptamana.
Am fost azi cu Dani sa prospectam piata si am gasit o gradinita cu program scurt la 10 minute de mers pe jos de noi si la 2 minute cu masina. Oricum nu vroiam sa o dam la program prelungit, asa ca s-a nimerit foarte-foarte bine acest tip de gradinita.
Arata excelent, ca una privata, sunt 10-15 maxim in grupa, sunt si copii in jurul varstei de 3 ani, deci apropiati de Mariuca, educatoarea este copil de educatoare si are, la randul ei, un baietel de 7 ani... adica nu a uitat cum e cu copiii mici.
Oooooof, greu rau! Dupa socul recent ca m-am intors la job, acum mai vine unul... cu plecatul zilnic la gradinita, cu oameni straini, care este evident ca nu pot avea aceeasi grija pe care o are un parinte sau un bunic. Dar stau linistita pentru ca am baza in mami. Confortul meu psihic este strans legat de prezenta ei in viata Mariucai, mai ales ca noi nu prea suntem prezenti si asta e o tragedie, din punctul meu de vedere. Muncim ca robii si ne vedem copilul 2 ore pe zi, seara.
Si ramanem uimiti zilnic de cate progrese face. Azi am sunat-o pe Cris si Mariuca i-a spus "La multi ani, nasa!", pentru ca e ziua ei. Vineri mi-a spus joculetul cu degetele, cu vanatorul. Aseara si-a spus singura "haaaai, noroc!" cand a stranutat. Cand zice "sanatate", cand zice "hai, noroc".
Sta mandra "la biou", pe scaunul de director si "scrie" facturi, ieri m-a ajutat sa ud florile si sa strang frunzele moarte. Face fraze intregi si lungi de genul "Cine vine? Ia sa vedem! Pluto vine, catelul care face ham-ham."
De vreo luna, cred, doarme in pat si nu mai iese din camera cand e ora de somn. Ca inainte adormea pe parchet, langa portita de la scara.
Mariuca e dezvoltata pentru varsta ei si nu numai din punct de vedere limbaj, asa ca e posibil sa se adapteze foarte bine la viata de gradinita, cu toate provocarile si noutatile ei. Mai ales ca e dornica sa invete multe lucruri noi si sa faca constant altceva.
Acum... nu mai e mult si vom afla cum reactioneaza. Sa ne tineti pumnii, pentru ca ne vom consuma enorm! Niste incurajari de la mamicile cu state vechi intr-ale gradinitei n-ar strica, hehe!
Am fost azi cu Dani sa prospectam piata si am gasit o gradinita cu program scurt la 10 minute de mers pe jos de noi si la 2 minute cu masina. Oricum nu vroiam sa o dam la program prelungit, asa ca s-a nimerit foarte-foarte bine acest tip de gradinita.
Arata excelent, ca una privata, sunt 10-15 maxim in grupa, sunt si copii in jurul varstei de 3 ani, deci apropiati de Mariuca, educatoarea este copil de educatoare si are, la randul ei, un baietel de 7 ani... adica nu a uitat cum e cu copiii mici.
Oooooof, greu rau! Dupa socul recent ca m-am intors la job, acum mai vine unul... cu plecatul zilnic la gradinita, cu oameni straini, care este evident ca nu pot avea aceeasi grija pe care o are un parinte sau un bunic. Dar stau linistita pentru ca am baza in mami. Confortul meu psihic este strans legat de prezenta ei in viata Mariucai, mai ales ca noi nu prea suntem prezenti si asta e o tragedie, din punctul meu de vedere. Muncim ca robii si ne vedem copilul 2 ore pe zi, seara.
Si ramanem uimiti zilnic de cate progrese face. Azi am sunat-o pe Cris si Mariuca i-a spus "La multi ani, nasa!", pentru ca e ziua ei. Vineri mi-a spus joculetul cu degetele, cu vanatorul. Aseara si-a spus singura "haaaai, noroc!" cand a stranutat. Cand zice "sanatate", cand zice "hai, noroc".
Sta mandra "la biou", pe scaunul de director si "scrie" facturi, ieri m-a ajutat sa ud florile si sa strang frunzele moarte. Face fraze intregi si lungi de genul "Cine vine? Ia sa vedem! Pluto vine, catelul care face ham-ham."
De vreo luna, cred, doarme in pat si nu mai iese din camera cand e ora de somn. Ca inainte adormea pe parchet, langa portita de la scara.
Mariuca e dezvoltata pentru varsta ei si nu numai din punct de vedere limbaj, asa ca e posibil sa se adapteze foarte bine la viata de gradinita, cu toate provocarile si noutatile ei. Mai ales ca e dornica sa invete multe lucruri noi si sa faca constant altceva.
Acum... nu mai e mult si vom afla cum reactioneaza. Sa ne tineti pumnii, pentru ca ne vom consuma enorm! Niste incurajari de la mamicile cu state vechi intr-ale gradinitei n-ar strica, hehe!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



