Bunch of stuff

Sambata ne-am strans cu mic, cu mici si cu mare la ai mei si i-am sarbatorit. A fost frumos, am ras, am cantat, am dansat, am vorbit, ne-am intalnit cu oameni dragi si am simtit ca incep sarbatorile. Sarbatorile de iarna te ajuta sa iti aduci aproape (si fizic) familia si prietenii si sa te bucuri alaturi de ei de miracolul de a ii avea. Incepand cu ziua de nastere a lui tati, incepe si fiesta la noi.

Surpriza pe care am vrut sa i-o fac a fost, insa, dezvaluita mai devreme decat as fi vrut. Cei de la Smart FM au incurcat zilele de nastere si au sunat-o pe mami. Tati era in masina si a auzit toata interventia, iar pe el nu l-au mai sunat nici macar sambata, daca isi notasera ei gresit, cum am presupus noi. Mi-a lasat un gust amar chestia asta, dar asta este, asta avem, cu asta defilam.

Vorbind de defilare, anul acesta a fost primul an cand nu am vazut defilarea trupelor romanesti, live sau la televizor. Si asta pentru ca a fost la ora 8 dimineata. Nici daca as fi stiut, nu m-as fi trezit la ora aia! De cand cu al 8-lea dintisor al Mariucai, sunt putin chiauna, asa ca orice minut in plus de somn e pretuit la maxim.

Anul asta a fost, totodata, primul an cand nu m-am imbracat in rosu, galben si albastru. Pentru ca a fost foarte urat afara si nu am iesit si e cam aiurea sa stau cu fular la gat in casa. Pentru ca singurul lucru galben pe care-l posed este fularul de la bunica mea, unul lung, de vreo 3 metri si ceva, la care tin enorm.

Dar au compensat ai mei... si-au arborat steagul la casa! Poza de mai sus este reala, adevarata si ne mandrim ca flutura in fata casei! Da, doamnelor si domnilor, chiar el este, steagul Romaniei in carne si oase, arborat intr-un sat oarecare, pe o strada oarecare, dar la niste oameni iesiti din comun!