Vieti salvate

"Dupa moarte a salvat 4 vieti

Patru bolnavi au o noua sansa de a-si continua viata, dupa ce au primit organele interne ale unui bistritean, in varsta de 48 de ani, mort in urma unui accident vascular. Inima, rinichii si ficatul donatorului care a salvat patru vieti au fost prelevate, sambata, in urma unei interventii chirurgicale, ce a durat patru ore. Operatia a fost efectuata de trei echipe de medici provenite de la Fundeni, Cluj-Napoca si Targu-Mures. Ficatul a fost transportat cu elicopterul la Clinica de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni din Bucuresti, unde sambata seara a fost transplantat unui bolnav cu ciroza hepatica. Rinichii au ajuns la Cluj-Napoca, iar inima a salvat viata unui barbat de 49 de ani din Targu-Mures.

Acesta e cel de-al patrulea donator din judet, Bistrita-Nasaud ocupand locul III pe tara in clasamentul donatorilor de organe, dupa Bucuresti si Targu- Mures.”


11 donatori de organe in 2007
De la inceputul anului 2007, s-au inregistrat 11 donatori de organe, aflati in moarte cerebrala. Potrivit prof. dr. Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie generala si transplant hepatic Fundeni, programul national de transplant functioneaza foarte bine, datorita finantarii asigurate de Ministerul Sanatatii.


UE introduce un card de donator de organe in statele membre. Romanii nu prea vor sa devina donatori
Uniunea Europeana vrea sa introduca, in curand, un card european de donator de organe, valabil in toate tarile membre. Ideea apartine comisarului european pentru Sanatate, Markos Kyprianou si urmareste cresterea numarului de donatori de organe pentru transplant, scrie BBC News. Statisticile arata ca majoritatea europenilor sunt de acord sa foloseasca un astfel de card de donator. Planul Comisiei Europene urmareste promovarea donarii de organe si stabilirea unor sisteme eficiente in acesst sens. Astfel, personalul medical va fi special pregatit pentru a identifica potentiali donatori, aflati pe moarte.
"Donatorii de organe salveaza vieti. Un card european de donator si standarde comune in tarile UE ar putea asigura necesarul de organe pentru transplant", a declarat comisarul Kyprianou.

Circa 40 000 de pacienti care au nevoie de trasnplant sunt inscrisi pe listele de asteptare in tarile UE, iar zeci mor in fiecare zi asteptand, in zadar, ca cineva sa le salveze viata.
Un sondaj de opinie al Comisiei Europene publicat miercuri arata ca 81% dintre europeni sprijina ideea unui card unic de transplant. Ideea de a dona un organ are cei mai multi adepti in Suedia (81%), in timp ce doar 27% dintre romanii chestionati au spus ca ar dona un organ pentru transplant.


Romanii nu renunta la organele lor. Nici morti
Mai mult de patru din zece cetateni europeni au discutat deja in familie subiectul referitor la donarea de organe umane si la transplanturi, 56% dintre europeni afirmand ca ar fi de acord sa-si doneze unul dintre organe dupa moarte, releva un eurobarometru dat publicitatii, miercuri, de catre Comisia Europeana. Romanii insa nu sunt usor de convins nici sa renunte la organele proprii, nici la cele ale rudelor apropiate, in caz de deces. De fapt nici nu si-au batut prea mult capul in aceasta privinta. Rusinos sau explicabil, este poate pentru prima data, cand romanii sunt la coada clasamentului in toate problemele ridicate de catre un eurobarometru. “Tu ai face-o?” ma intreaba cumnatul meu in fuga. Pic, pentru o clipa, pe ganduri. “Ah..te gandesti. Gata, pa. E clar”, imi spune. Dintr-un anumit punct de vedere chiar are dreptate - nu am stat sa ma gandesc vreodata serios la asa ceva. De altfel acesta este unul dintre aspectele reliefate si de catre recentul Eurobarometru.


Problema donarii sau transplantului de organe...nu este o problema, pentru romani
Dintre cetatenii europeni, romanii inregistreaza cel mai mic procent, doar 16%, la capitolul discutarii acestui subiect in familie. Eurobarometrul atrage atentia ca la toate intrebarile acestui studiu, cetatenii din Romania si la un grad mai scazut cei din Bulgaria (tari care la data realizarii eurobarometrului - finele anului trecut - nu erau inca membre ale UE) se remarca printr-o atitudine mai putin favorabila in legatura cu tema donarii sau transplantului de organe, comparativ cu restul europenilor. Dintre europeni, olandezii (75% dintre respondenti) si suedezii (66%) au dezbatut cel mai mult aceasta problema in cadrul familiei. Studiul puncteaza faptul ca discutarea acestui subiect in familie are un considerabil efect atunci cand vine vorba sa raspunzi cu “da”, la intrebarea daca esti de acord sa-ti donezi unul dintre organe. Cei mai multi dintre cei care dau un raspuns afirmativ au discutat anterior aceasta problema in familie.


Ideea donarii de organe este sprijinita in special in nordul Europei
56% dintre europeni declara ca sunt de acord sa-si doneze, catre o institutie specializata, unul dintre organe dupa moarte. Ideea beneficiaza de un sprijin puternic in randul cetatenilor apartinand tarilor din nordul Europei: Suedia (81%), Finlanda (73%) sau Belgia (73%), exceptie fiind Malta unde 75% dintre cetateni ar fi de acord sa-si doneze unul dintre organe dupa moarte. Cetatenii din Estul Europei sunt mai refractari in general fata de aceasta problema, dar inca o data, romanii (27% dintre respondenti) sunt cel mai putin doritori in a face astfel de donatii. Eurobarometrul mai arata ca 54% dintre cetatenii europeni ar fi de acord sa doneze unul dintre organele unui membru al familiei decedat, daca acest lucru ar fi cerut de catre spital. Si la acest capitol, romanii se arata cel mai putin pregatiti sa faca acest lucru (doar 32%).


81% dintre europeni sunt de acord cu folosirea cardurilor de donatori de organe, doar 12% detin insa un astfel de card
Opt din zece europeni (81%) sprijina ideea folosirii unui card de donator de organe, instrument care indica dorinta detinatorului unui astfel de card de a dona unul dintre organe dupa moartea acestuia. Eurobarometrul atentioneaza insa ca astfel de carduri sunt rar folosite in Europa si ca este o prapastie intre dorinta de a avea un astfel de card si detinerea efectiva a unuia. Astfel, numai 12% dintre europenii care au raspuns recentului Eurobarometru au declarat ca au un astfel de card. Doar 42% dintre romani sunt de acord cu folosirea unor astfel de carduri, evident cel mai mic procent de sustinere constatat in randul europenilor. In urma rezultatelor acestui eurobarometru, comisarul european pentru sanatate, Markos Kyprianou, a propus, miercuri, introducerea unui card european de donator de organe. Masura face parte din planul comisarului european de a creste numarul donatiilor si al transplanturilor de organe. Potrivit statisticilor Uniunii Europene, 10 oameni mor zilnic in Europa din cauza deficitului de organe si circa 40.000 de pacienti se afla in mod curent pe o lista de asteptare pentru un transplant.


Traiesc acum datorita ei
Profesoara de geografie Eugenia Titei din Galati face parte de joi seara din galeria eroilor, fara de care lumea ar fi, cu siguranta, mult mai saraca.
Intrata in moarte cerebrala, femeia de 52 de ani a salvat vietile a cinci oameni aflati in suferinta, dupa ce familia ei si-a dat acordul asupra prelevarii ficatului, rinichilor, corneei si pielii in vederea transplantului. Eugenia, care aflase ca este bolnava in urma cu un an, luase decizia ca in cazul in care se intampla ceva cu ea sa ii fie donate organele. Dorinta sa a fost respectata de sotul ei, Sorin. La Spitalul de Urgenta Floreasca din Capitala, acolo unde Eugenia a trecut in lumea celor drepti, rudele au inteles, chiar si printre lacrimi si durere, ca pot oferi speranta altor semeni, mai ales ca femeia avea o grupa mai rara de sange - AB4. In numai cateva ore au avut loc aproape simultan cinci interventii chirurgicale, la trei clinici diferite din Bucuresti. Salvatoarea a fost inmormantata ieri dupa-amiaza, intr-un cimitir din Galati.

A primit ficatul
Operatia a durat sase ore 6 ore, 12 medici si asistente. Acestea sunt cifrele celui mai complicat transplant de joi seara, cel de ficat, realizat la Centrul de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic - Fundeni, de o echipa condusa de prof. dr. Irinel Popescu. Beneficiarul, V.M., un barbat de 55 de ani din Botosani, bolnav de ciroza hepatica, se afla ieri inca la terapie intensiva. 'A fost un transplant putin mai dificil, operatia de acest gen fiind oricum una de mare risc. Pacientul evolueaza insa foarte bine si ar putea fi mutat in rezerva chiar in cateva zile', ne-a declarat prof. dr. Irinel Popescu.

A primit un rinichi
A plans pentru salvatoarea ei. Tot din Galati este si Alla Zlate, o pensionara de 64 de ani, avand acelasi diagnostic: insuficienta renala cronica. 'A fost cumplit! Cinci ani am facut aproape zi de zi dializa. Ma voi ruga de acum inainte zi si noapte pentru sufletul acestei femei care a murit. Noi traim acum datorita ei', ne-a spus bolnava, izbucnind in lacrimi.

A primit un rinichi
Astepta de 7 ani un donator. Mai bine de sapte ani a asteptat Vasile Cepraga din Galati, care sufera de insuficienta renala cronica, un transplant de rinichi. Barbatul de 57 de ani a fost operat joi seara la Clinica de Transplant Renal din cadrul Institutului Fundeni de o echipa de medici condusa de prof. dr. Ionel Sinescu. 'Ma aduce si pe mine din nou in randul lumii, dupa ce ani intregi am facut dializa. Cate patru ore, de trei ori pe saptamana. Nici nu stiti cat de dureros era!', se plange barbatul.

Au primit cornee
Marian C. are 57 de ani si a lucrat toata viata in mediu toxic, lucru care, in timp, i-a deteriorat vederea. Bucuresteanul astepta de trei ani un transplant de cornee la ochiul stang. 'Nu mai credeam in miracole. Acum, insa, privesc lumea cu alti ochi. Si la propriu, si la figurat. Doamna doctor a avut o mana de aur!', ne-a marturisit Marian, cu referire la dr. Daniela Selaru, din cadrul Clinicii de Oftalmologie a Spitalului Militar.
La aceeasi clinica, Gabriela S., o tanara de 36 de ani din Baicoi - Prahova, zambea fericita, in ciuda bandajului imens care-i acoperea ochiul drept. Dupa sase ani de suferinte, femeia, diagnosticata cu o keratoconus, boala care i-a afectat vederea, poate sa priveasca acum cu speranta in viitor.